Institutul de Speologie Emil Racoviță

Primul de acest gen din întreaga lume, își datorează existența inițiativei marelui savant Emil Racoviță (1868-1947), biolog, explorator polar și fondatorul Biospeologiei, crearea acestui institut fiind consfințită printr-o lege specială, promulgată la 26 aprilie 1920.

Pentru început, institutul a funcționat ca parte componentă a Facultății de Științe din Cluj, reprezentând cadrul oficial în care fondatorul său a mutat și sediul Societății Științifice Biospeologica, pe care o întemeiase în 1907, ca instrument internațional de coordonare a activității tuturor zoologilor interesați de studiul faunei subterane.

Alături de Emil Racoviță, în institutul din Cluj și-au desfășurat activitatea doi eminenți biologi: francezul Rene Jennel, entomolog și biogeograf de seamă și elvețianul Pierr-Alfred Chappuis, specialist în fauna acvatică subterană.

În 1956, institutul a fost reorganizat sub conducerea profesorului Constantin Motaș (1891-1980), în noua sa structură el având sediul central la București și o secție la Cluj, iar patru ani mai târziu, a trecut sub egida Academiei Române, sub conducerea profesorului Traian Orghidan și a profesoarei Margareta Dumitrescu, primind numele de Institutul de Speologie „Emil Racoviță”.

În deceniile următoare, vastului program biospeologic pe care Emil Racoviță îl concepuse inițial în scopul de a ajunge la o reconstituire cât mai fidelă a istoriei naturale a domeniului subteran, i s-au adăugat studii din sfera speologiei fizice și paleontologiei.

Justificată de faptul că speologia este o știință prin excelență sintetică, această multiplicare a direcțiilor de cercetare a avut drept consecință perpetuarea și consolidarea recunoașterii de care institutul s-a bucurat de la bun început pe plan internațional.

În prezent, organizat sub egida Academiei Române, Institutul de Speologie „Emil Racoviță” cuprinde patru compartimente cu direcții și programe specifice de cercetare:

• Biospeolgia și Edafobiologia Carstului;
• Geospeologie și Paleontologie;
• Carstonomie;
• Compartimentul Cluj-Napoca.

 Direcții principale de activitate:

• Studii taxonomice, filogenetice, biogeografice și ecologice ale mediilor subterane pentru evidențierea diversității și complexității acestora;
• Studii de cristalografie și mineralogie în mediul speleic, geochimia apelor carstice;
• Reconstituiri ale variațiilor climatice din Cuaternar, utilizând metode de stabilire a vârstelor absolute prin seria U-Th în laboratoare proprii;
• Studierea faunelor fosile de mamifere;
• Studiul complexității și distribuției sistemelor carstice, cercetări de carstologie regională;
• Protecția mediului carstic și vulnerabilitatea acestuia la poluare.

 Proiecte si granturi obtinute de la organizatii internationale

• Contract 085559 (USF – SUA) Ice deposits in caves: a novel paleoclimate archive, 2009 – Responsabil proiect: Dr. B. Onac
• Grant National Science Foundation 0823253 (USA) Northern Annular Mode (NAM) Variability during the Little Ice Age and Medieval Warm Period in a Cave Ice Core Record from Northwestern Romania, 2009 – Responsabil proiect: Dr. B. Onac
• Grant ESF pentru organizare LESC/SCSS Exploratory Workshop. Effectiveness and gaps in European legislation concerning subterranean fauna protection and the importance of setting up a European network of protected caves, 9 – 10 Iulie 2006 -Responsabil proiect: Dr. O. MOLDOVAN

 Proiecte si granturi obtinute în ţară la nivelul anului 2012

• IDEI_WE_50 47/2012:Fossil remains in karst and their role in reconstructing Quaternary paleoclimate and paleoenvironments – Responsabil proiect: Dr. Silviu Constantin
• PN II-Parteneriate RESILTHERM 48/2012-2015:Rezilienta sistemelor hidrotermale fata de perturbari antropice si naturale. Studiu de caz: zacamantul termomineral sulfuros de la Baile Herculane – Responsabil proiect: Dr. Constantin Marin

 

Cercetători implicați în 5 LICEE 5 INSTITUTE

 ACS Ionuț Cornel MIREA – activează în Compartimentul de Geospeologie și Paleontologie, în Laboratorul de Geocronologie și Studii Paleoclimatice al Institutul de Speologie “Emil Racoviță“. Doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Școala doctorală Știința Mediului cu teza „Late Quaternary palaeoenvironmental changes revealed by multi-proxy records from Southern Carpathians”. Lucrări ştiinţifice publicate în reviste de specialitate cotate ISI: Constantin, S., Robu, M., Munteanu, C.-M., Petculescu, A., Vlaicu, M., Mirea, I., Kenesz, M., Dragusin, V., Hoffman, D., Anechitei, V., Timar-Gabor, A., Roban, R., Panaiotu, C.-G., 2013. Reconstructing the evolution of cave systems as a key to understanding the taphonomy of fossil accumulations: The case of Urşilor Cave (Western Carpathians, Romania). Quaternary International. A participare la numeroase proiecte printre care: Grant 146 / 2010. Cartarea habitatelor cavernicole şi evaluarea stării de conservare a speciilor de chiroptere din cele mai importante peşteri din Parcul naţional Buila – Vânturariţa şi din unele ecosisteme forestiere.  Beneficiar : Parcul Naţional Buila – Vânturariţa. Martie 2011 – august 2011 – Responsabil proiect : Dr. Alexandru Petculescu.

CS I  DR. Constantin MARIN – activează în Compartimentul de Geospeologie şi Paleontologie, şef al laboratorului de Geochimia Apei și Chimie Analitică.   Specialist în Geochimia apei subterane şi Chimie analitică. Domenii de interes sunt: termodinamica soluţiilor apoase de electroliţi, cu aplicare la sistemele apoase naturale şi a proceselor hidrogeochimice; analiza chimică de materiale provenite din mediul natural, utilizată ca instrument experimental de investigare; controlul poluării apei subterane; geochimia carstului şi hidrochimie regională. Membru al organizaţiilor: Societatea de Chimie din România. Activitate editoriala: 1983-1992, redactor responsabil al seriei de volume Theoretical and Applied Karstorology (ISSN 1012-9308); 1998-în prezent, membru în colectivul de redactie la Travaux de L’institut de Spéologie «Émile Racovitza» (Editura Academiei Române, ISSN 0301-9187). Director de proiect RESILTHERM (http://www.resiltherm.iser.ro/). Alte proiecte: STUDIUL MECANISMELOR DE TRANSFER A POLUANTILOR ÎN MEDIUL CARSTIC. Contract CNCSIS No. 1244/2007 Director proiect 2007-2008; CARACTERIZAREA CHIMISMULUI UNOR SURSE DE APA SUBTERANA DE ORIGINE PROFUNDA DIN ZONA SEISMICA VRANCEA. Contractele No. 1/2003, 1/2004, 26/2005, 231/2006, 145/2007, 876/2007, 113/2008 Beneficiar si Finantator: Institutul de Geodinamica “Sabba S. Stefanescu” al Academiei Române Director contracte 2003-2008; STUDIU DE MONITORIZAREA APELOR SUBTERANRE ÎN ZONA DEPOZITULUI FINAL DE DESEURI SLAM SI MEDIU ACTIVE SALIGNY. Contract No. 241/2007. Beneficiar si Finantator: Agentia Nationala pentru Deseuri Radioactive (ANDRAD) Director contract 2007;

HYDROGEOLOGISCHE UND GEOCHEMISCHE BEURTEILUNG DES GEBIETES GÂRDA– GHETARI – POIANA CALINEASA (BIHOR GEBIRGE). Beneficiar: Institut für Landespflege, Albert-Ludwigs-Universität Freiburg, Bundes-Republik Deutschland Finantat de: Bundesministerium für Bildung und Forschung, sub nr. înreg. 0339720/5. Responsabil proiect 2001-2003 etc.

CS III  DR. Alexandra Hillebrand-Voiculescu – Biochimistă (absolventă a Facultăţii de Biologie, specializarea Biochimie; Univ. Bucureşti), am lucrat timp de 9 ani în domeniul biologiei celulare (în cadrul Institutului de Biochimie) activând în paralel pentru protecţia mediului ca membră a Grupului de Explorări Subacvatice şi Speologice (GESS) din Bucureşti. Deoarece mereu m-am simţit mai atrasă de cercetarea mediului înconjurător, decât de cea medical-clinică, în anul 2004, după susţinerea tezei de doctorat, am hotărât să schimb domeniul de activitate, astfel încât în 2005 am devenit unul dintre cercetătorii Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Bucureşti.  În prezent, studiez ecosistemele subterane utilizând metode moleculare de analiză. Mai concret, studiez (micro)organismele din peşteri făcând corelaţii între particularităţile fiecărei peşteri studiate (din punct de vedere al chimismului, vârstei etc.) şi structura biocenozei prezente (reţele trofice, tipuri de organisme procariote şi/sau eucariote). Peşterile pe care m-am concentrat în ultimii ani sunt Peştera Movile (jud. Constanţa) şi Peştera Scărişoara (jud. Alba). Astfel, în cazul P. Movile – peşteră care adăposteşte un ecosistem aproape în întregime bazat pe chemosinteză, primul ecosistem terestru de acest tip descoperit – studiez structura comunităţilor bacteriene care alcătuiesc pelicule pe suprafaţa apei sulfuroase mezotermale din peşteră, a pereţilor şi a plafonului galeriilor. Diferită din toate punctele de vedere de P. Movile, P. Scărişoara adăposteşte cel mai mare gheţar subteran din lume. Stratele de gheaţă de vârste diferite extrem de bine delimitate unele de altele şi foarte uşor accesibile, fac din acest gheţar un sistem optim de studiu al comunităţilor de microorganisme psichrofile (care trăiesc la temperaturi joase). În cadrul proiectului (condus de dna Dr. Cristina Purcărea de la Institutul de Biologie al Academiei Române), se urmăreşte stabilirea de corelaţii între vârsta gheţii, a particularităţilor climatice existente la un anumit moment şi structura comunităţilor de microorganisme procariote şi eucariote. Un alt proiect în stadiu incipient este reprezentat de studiul evoluţiei faunei şi vegetaţiei în timpul Holocenului, în Mţii Mehedinţi, prin metode moleculare.

http://www.iser.ro